PROLOG
,,Am doar 18 ani si sper ca acesta sa nu fie sfarsitul meu.’’
Ultima mea fraza din jurnal pe care am scris-o ieri.Nu-mi amintesc sa o fi scris si totuşi este
aici, pe foile albe al jurnalului.Ce vrea sa însemne acest lucru?Nu m-am gandit niciodată la moarte si totuşi iată ca am scris,sunt sigură ca e acelaşi scris labartat cu literele în toate părţile care îmi aparţine,dar gîndul pare al altcuiva.Si sa fiu sinceră nu e prima data cand mi se întîmpla astfel de lucruri ca de exemplu vara trecuta mi-am rupt piciorul iar cu o zi înainte de incident insemnasen în jurnal cateva cuvinte ce sunau cam asa:,,Nu pot sa cred ca mi-am rupt piciorul,era ultimul lucru pe care mi-l doream’’.Destul de straniu!!!-Kirsten!!!
-Tata te-ai intors!!!
Tata a fost mai mereu plecat in calatorii de afaceri in ultimii 12 ani de cand mostenise o firma de calculatoare.Cat despre mama, ea ne-a parasite cand eu aveam doar 12 ani.Nu stiu motivul si nici nu vreau sa-l aflu.Daca as afla ca ma ura m-ar durea mai tare decat insasi plecarea ei.In alta ordine de idei pe tata nu-l mai vazusem de mai bine de jumatate de an.Tot timpul cat tata a fost plecat am stat cu matusa Amanda,o femeie plinuta,cu ochii de un albastru intens , la fel ca al tatei, satena si cu un zambet ce parea sa nu-I paraseasca niciodata fata.Ea nu avea copii asa ca si-a dedicat tot timpul educatiei mele si sincera sa fiu o consideram ca o mama , iar ea stia.
-Scumpo!!Ce m-are te-ai facut!!
Tata mereu spunea asta dupa ce venea din calatorii dar de data asta nu prea mai avea dreptate din moment ce am mai crescut doar un centimetru de anul trecut pana acum.
-Tata!
Eram foarte fericita sa-l vad din nou dupa 6 luni,o iubeam mult pe matusa Amanda dar imi lipsea tata.
-Ma bucuur tare mult sa te vad!
-Si eu fetita mea, si eu!!!
-Pe mine nu ma saluti?
In fata usii de la bucatarie avand pe ea un sortulet alb si un prosopel de bumbac in maini statea matusa Amanda cu nelipsitul zambet vesel de pe figura inca tanara.
-Surioara!!!Ma bucur sa te vad!
-Si eu draga frate!
Intotdeauna cand venea tata din calatoriile sale se lasa cu cateva lacrimi.Tuturor ne era dor de el:mie,matusii Amanda,lui Dodo(ciobanescul german prietenos), si chiar si lui Kat(motanul lenes,dar curat,al casei)care nu-l stia pe tata decat de un an.
-Si ce ati mai facut in acest rastimp cat am fost eu plecat!
-Ne-am descurcat asa cum am putut….a spus apatic matusa Amanda
.
-S-a intamplat ceva?
Tata se ingrijora destul de repede si ca sa fiu sincera avea si de ce astazi.Fostul prieten al matusii Amanda a venit intr-o seara cu toti prietenii lui si ne-au spart ferestrele si usile,din fericire eu si matusa Amanda nu eram acasa, si astfel nu a fost nimeni ranit,Cu toate acestea matusa s-a considerat vinovata inca de la incident,acesta fiind unul din putinele lucruri care ii fura zambetul.
-Nicidecum tata, matusa e ingrijorata deoarece fostul ei prieten nu ii da pace: o tott suna.Dar stai linistit ca am depus o plangere la polie , in concluzie nu e nevoie sa-l snopesti in bataie.
I-am aruncat o privire complice matusii,si mi-am dat seama ca si ea intelesese ca era mai bine sa nu discute cu tata despre incident, in plus faza cu plangerea era chiar adevarata.Din fericire faptasii au fost prinsi si vor face circa 15 ani inchisoare,avand in vedere ca au si furat si au si distrus bunuri.
-Bine!!Am sa va cred…
Mi-am dat seama ca tata nu credea in totalitate povestea mea dar ce sa-i fac?!
-AAAAAAAAAAAAAAAAA!!!!Boof!Pac!Tac!
Erau mai multe strigate neajutorate ce veneau de afara.
-Ce se intampla?
Tata deschise usa cu o oarecare precautie apoi ramase inlemnit…apoi am vazut o silueta venind spre el si tata parea agitat, chiar speriat, apoi trupul sau a cazut fara vlaga pe cimentul rece.
-Tata!!!
-Frate!!!
Matusa alerga prima spre usa principala, acolo inlemni si ea.Apoi L-am vazut!Era o creatura cu o infatisare de om dar era altfel, sangele ii siroia de pe buze pe gat si in cele din urma pe gulerul intors al camesii albe.Apoi a omorat-o pe matusa Amanda!A ajuns la mine intr-o clipa,dar a ezitat , lucru pe care nu-l facuse la tata s-au matusa Amanda.
-Stapanul a zis sa-i transform pe cei alesi!Tu esti cea aleasa!!
Avea o voce suava si masculina , voce ce ar fi putut face orice fata sa-I cada la picioare intr-o clipa.Ma uitam la el mai spreiata ca niciodata, si mi-am dat seama ca stiam dinainte ce se va intampla..
-Fraza din jurnal!
-Asa e….poti vedea viitorul, momentan doar franturi, dar imediat ce voi fi terminat te vei transforma intr-o adevarata clarvazatoare.
-Sa termini cu mine?!
Vocea sa suava contrasta atat de mult cu vocea mea strangulate.L-am vazut doar cum porneste spre mine, apoi am simtit o durere apasatoare pe gat,iar pe urma am simtit gustul sangelui.
Capitolul
1
Inceput
Setea ma naruie!Ce e cu ea, si de unde vine habar nu am,
dar o simt!E aici si nu pot scapa de ea!Simt ca toata apa din lume nu mi-ar fi
de ajuns ca sa o potelesc!Apoi mai este si foamea…acelasi sentiment,simt ca
orice as face nu ar fi deajuns ca sa o potolesc.Ce sa fac?Ce sa fac?!!Simt ca innebunesc,
simt ca mor,ca ma sting si totusi ma simt atat de puternica!Dar nu ma simt vie,
ma simt altfle…ca si cum as fi moarta si totusi nu,ca si cum mi-a fost dainuit
sa bantui aceasta lume pe vecie…Simt ca trebuie sa-mi amintesc ceva, dar ce?!De
ce parca toate amintirile mele au fost sterse cu buretele, de ce trecutul meu
nu pare a exista?Am avut o familie?!Am avut!!Tata, matusa Amanda , ce este cu
ei , de ce imi aduc aminte doar de ei?!Ei erau familia mea?!Si mama?!Unde e
mama, de ce nu-mi amintesc de ea?De ce nu simt nimic cand rostesc acest cuvant,
ci dimpotriva ma gandesc la asa zisa matusa Amanda.Ea sa fi fost mama mea?!Si
de ce o numeam matusa?Iar cand zic tata , de ce simt doar un dor nestavilit si
aproape nestins?!Ah!Setea si foamea nu ma lasa sa ma gandesc si mai mult la
ei!Ma naruie, ma stapaneste, simt ca poate face din mine orice isi doreste ea!E
ciudat si vreau sa redevin ce am fost sau sa mor!As face ORICE ca sa scap de
sete si de foame!!!
-Te-ai trezit mai repede decat
ceilalti!Asta e o veste buna!Ti-am adus o gustare pentru inceput, nu prea mult
, doar cat sa-ti ajunga!
A terminat fraza azvarlind pe podea
trupul unui OM !Deodata setae si foamea au
devenit mai mari si au pus stapanire pe mine!M-am repezit la om,la gatul lui,
am simtit mireasma dulce ce-l impresoara, am simtit cum inima ii bate si ii
pulseaza sange in tot corpul!Stiu ce sunt!Sunt un VAMPIR!Mi-am indreptat coltii
spre gatul alb al barbatului si mi-iam afundat in clavicula ,ce odata atinsa ii
decidea moartea.Am baut nesatula, am terminat mai repede decat mi-am imaginat,
am azvarlti trupul barbatului gat si m-am uitat la vampirul ce mi-l oferise:
-M-ai vreau!Vocea imi suna
ragusita si plina de dorinta, simt cum sangele barbatului a propulsat in mine
un val de energie , un val de placere, mai doresc deci!Vreai mai mult,vreau sa
simt mai mult, vreau tot!!
-Trebuie sa ai rabdare!Ca incepator
trebuie sa inveti sa-ti potolesti setea!Trebuie sa rabzi!Vei manca cand si ce
iti voi oferi eu!
-Cine esti tu ca sa-mi spui ce sa
fac?
-Sunt mentorul tau!Esti a mea!Eu
te-am creat!Pana devii un vampir adevarat mai este si ai nevoie de un
indrumator pentru a deveni unul.
-Nu te vreau!Simt atat de multa
putere cand ma hranesc incat nu pot concepe viata mea de acum incolo inchinata
tie …unul care a avut norocul de a fi transformat mai devreme!
-Vezi tu,nu prea conteaza ce
vrei.Momentan vei sta aici in aceasta incapere.Cat timp?Depinde de tine si de
cat de repede te maturizezi si inveti sa-ti controlezi nevoile ca sa poti iesi
in lume.Esti incapatanata, ambitioasa si ai stofa de vampir, mi-am dat seama de
asta imediat ce te-am vazut.Din pacate tatal si matusica ta nu au avut aceasta
stralucire asa ca am fost nevoit sa-I omor!
-Deci asta s-a intamplat cu
ei!Felicitari!
-De ce?
-Nu mi-as fi dorit ca ei sa stea in
calea noii mele vieti, si sigur ar fi facut-o daca erau in viata.Mai bine
morti!Macar am scapat de taote acele batai de cap, si asa ma cam stresau in
van.
-Ciudat ca vorbesti asa…si este mai
ciudat ca si simti asta.Majoritatea celor alesi refuza transformarea si ajung
sa moara, ori din cauza foamei ori din cauza lipsei de vointa ori suntem
nevoiti sa-I omoram pentru ca turbeaza afland ceea ce au devenit si soarta
familiilor lor.Dar tu esti altfel…esti de parca ne asteptai de o viata intreaga
si insfarsit noi ti-am dat ce ti-ai dorit tu.Imi place sa stiu ca am cu cine sa
lucrez si pe cine sa invat arte noi.Dar trebuie sa inveti sa-ti stapanesti
iesirile de vampir, sa inveti sa te comporti ca un om oarecare, sau special.
-Bine, bine!Daca chiar este necesar sa te
ascult pentru a iesi din vagauna asta…
-Asta nu-mi place la tine!Ai o
idee de a te razvrati si nu-mi prea place, sper sa se estompeze cu timpul.Ce
tot zic, asa am fost si eu dar m-am dat dupa ceilalti…sper doar ca si tu sa o
faci.Revin maine!Te las a te odishnesti si sa meditezi.
-Ok!Ceao!
Doamne!Ce ma mai streseaza asta!Si
eu care credeam ca daca scap de aia doi voi fi libera!E pe dracu!De fapt cine sunt aia doi?De ce ma razvratesc impotriva lor daca nici
macar nu-i cunosc, adica nu-mi aduc aminte ei?Poate erau oameni de treaba,
poate m-au iubit.Ce tot zic eu aici sigur m-au iubit.Si cred ca si eu ii
iubeam, asa simt, dar e mai bine ca asta sa nu stie ca eu nici macar nu-mi aduc
aminte de ei, si sincer cred ca ar fi mai bine ca totul sa ramana exact asa cum
este.Decat cu amintiri dureroase mai bine fara.Pe langa astea vampirul asta mai
e si necioplit, nici nu mi-a zis cum il cheama!Auzi la el!Vine la mine cu tot
felul de cereri si stupiditati cum ca ar trebui sa ma supun lui si nu are nici
macar bunul simt sa se prezinte!De ce gandurile mele par aceleasi ca ale unei
adolescente stupide?!Gata!S-a terminat cu vreamea cand baietii si notele la
scoala erau singura mea problema, acum cel mai important lucru este PUTEREA!Cea
pe care o simt atunci cand ma hranesc!Vreau mai mult din ea, simt ca ce am
primit a fost doar o bucatica si ca Marea Putere asteapta sa fie descoperita,
simtita, manipulata!
*
A rasarit Soarele!Il simt!Il simt cum imi
ia puterile,cum le fura, cum si le insuseste!
-De
ce?!!!?Puterile sunt numai si numai ale mele si n-ai niciun drept sa mi le
ei!Niciunul!Acum sunt libera, nu mai sunt sub conducerea nimanui,a nimanui!!!
-Nu fi
atat de sigura!Ha-ha-ha!Esti sub conducerea mea!Iar eu subalternul
altcuiva!Esti prea ingamfata pentru un incepator!Ar trebui sa fii umila si
supusa!Dar nu, tu vrei deja ca tot si toti sa-ti cada la picioare sis a faca ce
vrei tu!Vrei marea putere, care Nu ti se cuvine!Potoleste-te sau voi fi nevoit
sa o fac eu!
-Nu zau!De
unde stiu tu ce mi se cuvine si ce nu!Esti atot stiutor sau ce?Ma insel!Si pe
langa asta nici nu mi-ai spus cum te numesti!
Am
adoptat vechea mea fata, cea in care ii aratam tatei ca a fost nepoliticos cu
mine.
-Bine,
bine!Ai dreptate, am fost nepoliticos.Numele meu este Felix.
-Incantata!Presupun ca tu stii déjà cum ma cheama asa ca am sa fiu
nepoliticoasa in continuare.
-Te-am
transformat si mi se pare ca degeaba!Vad asta adesea la incepatori!Si totusi la
tine e altfel, semeni cu cea de dinainte:rasfatata, capricioasa,incapatanata;
si totusi ai ceva nou, ceva rar:Dorinta de putere!E periculos pentru noi
ceilalti ca un incepator sa-si doreasca deja puterea si totusi…
Doar ma
uitam la el, lasandu-l sa vorbeasca.Sincer vorbea mai mult singur, eu ii
admiram fizonomia:frumos, cu un aspect neglijent, cu ochi turcoaz si limpezi ca
marea intr-o zi torida de vara , cu buzele rosii carnaose, cu tenul de un alba
aproape cadaveric-nu ca nu s-ar explica motivul-,cu pometii inalti si cu un ton
limpede ce parca dorea sa se impuna fara vreo sansa de reusita.Era frumos, asta
era clar!Abia acum am apucat sa-l vad, ieri eram prea orbita de sete, apropo
iar mi se face foame.
-Mi-e
foame!
-Mai
tarziu.
-De ce?
-Trebuie
sa inveti sa rabzi.Nu tot timpul vei avea ce manca!
-Da, de
unde!Oameni sunt cat cuprinde!
-Oprestete sa mai gandesti asa!Nu trebuie sa vezi oamenii doar ca
hrana!Trebuie sa ineveti de la ei, sa te comporti ca ei, sa incerci sa
mamananci ce mananca ei.Viata de vampire nu e usara deloc, nu e asa cum ti-ai
inchipuit tu.E mai mult decat atat, e totul.Acum ai nemurirea, trebuie sa
inveti sa o traiesti, sa o controlezi, sa o modelezi, altfel vei innebuni sau
muri.Gandestete la nemurire ca la un dar fragil pe care trebuie sa-l pastrezi
intr-o cutiuta metalica, de preferinta din otel sau fonta.Sper ca vei prinde
esentialul , altfel vei muri!Daca setea ta de putere va continua si se va
amplifica va trebui sa te omor.Nu vreau sa o fac, dar daca voi fi nevoit o voi
face.Ne vedem mai incolo, cand vin sa-ti aduc ceva de mancare.Eram sa uit:Ieri
a fost un festin!Azi mananci altceva, ceva asemanator, dar altceva!
-Ce tot
spui acolo?!
-Vei
vedea…
Si a
plecat.Nici nu m-a lamurit macar.Ce vroia sa spuna?Cred totusi ca ar fi bine
daca as inceta sa vorbesc un timp despre putere sis a ma concetrez sa-l ascult
sis a par un ucenic model.Cine stie?!Poate chiar vorbea serios cu moartea aia
care ma poate paste.
*
Foamea se
accentueaza.Ce sa fac?!As face orice si numai pentru o picatura de
sange!Orice!!Ma simt atat de goala!Puterea, puterea mea a disparut!O vreau
inapoi!!Aatea ganduri ,parca-s prea multe pentru corpul meu slabit.CE SA
FAC?!Aud cum se deschide usa
-Hei,hei!Ce
mai faci?
Cine sa fie
decat nimeni altul Felix.Mmm.. ciudat nu
credeam ca Felix e atat de greu dar se pare ca da si nici nu credeam ca are o
voce atat de puternica.M-am inselat…
-Taci!!Setea…
-Ai devenit
atat de repede dependenta de sange incat ma uimesti.Te-as lasa inca un pic in
acest delir, dar nu vreau sa o iei razna.Azi ai un meniu special.Vei vedea
imediat…Marco adu-o!
Un zambet
jucaus i-a inflorit in colturile gurii.Simt ca innebunesc, cum poate el sa
zambeasca cand eu trec prin pura agonie?!Usa
-De ce
azi nu mi-ai adus om?Si mi-ai adus o biata creatura?!
Vocea mea suna puternica si impunatoare, sic red ca de
aceea a si tresarit Felix.
-Pentru ca
ai inceput sa dezvolti o obsesie pentru Putere, pentru ca inca n-ai nevoie de
ea.Momentan ti-e interzisa.Acum plec, ne vedem poimaine cand vin sa-ti aduc de
mancare.
-Poimaine?!Am replicate u speriata.
-Da,
poimaine, dat fiind ca te-ai hranit doua zile la rand poti supravietui una fara
hrana.Ceao!!!
Il urasc!Clar si sigur trebuie sa scap de
el!
-A, eram sa
uit!Uite-ti jurnalul din viata ta umana, poate te apuca un pic dorul si-ti trec
pandaliile.
- Mi-am prins jurnalul din zbor.Jurnalul meu, cel cu copertile turcoaz roase de vreme.Un jurnal de 1000 de pagini din ultimii mei 4 ani.Unde am gasit un caiet ata de gros?Ei bine, l-am gasit in podul bunicii.Mi- s-a parut interesant asa ca l-am luat.Parea pe atunci vechi si nou.Acum e doar vechi.Am de gand sa-l citesc sau doar sa ma uit la el?Mi-am facut curaj si l-am deschis.De ce curaj, pentru ca mi-e frica de ce-as putea descoperi sic ate nevoie de razbunare as simti apoi.Prima pagina era plina de desene si de numele meu.Era cea mai colorata si vioaie pagina.Foarte ciudat este ca exact in ziua cand am ocupat ultimul rand din filele jurnalului am devenit vampir.
Nu mai postez nimic pe pagina asta pana nu apar cititori!!!
RăspundețiȘtergere